Pe 21 martie 2018 s-a emis un cod portocaliu de ninsoare abundenta, viscol si vizibilitate scazuta pentru judetele din sudul tarii. Un ciclon format in Marea Neagra urma sa readuca iarna dupa cateva saptamani de primavara.
Pentru ca era sfarsit de martie, migratia pasarilor era in plina desfasurare. Venisera in sud multe specii de pasari. Aveau sa dea piept cu o saptamana de iarna grea: minim 30 de cm de zapada, vant si temperaturi sub zero grade.
Inca din prima zi de ninsoare am vazut lucruri neobisnuite. De exemplu, cativa batausi in mijlocul unei strazi de langa centura Bucurestiului. Stateau in mijlocul drumului pentru ca pe camp era un strat gros de zapada moale.
Dupa doua zile ninsoarea si furtuna s-au potolit. Am plecat spre Comana anticipand ca o astfel de vreme atipica o sa creeze multe oportunitati faunistice.
Ce am gasit acolo a depasit orice asteptari.
Erau aglomerari de pasari blocate de vremea rea. Erau putine locuri cu potential bun pentru hranire unde gaseam inghesuite exemplare din 4, 5...sau chiar 10 specii. Din cauza conditiilor mai vitrege, pasarile erau si mult mai tolerante.
Fac o exemplificare cu o fotografie in care sunt sunt 9 specii de pasari:
Am intrat pe un drum laturalnic care s-a dovedit a fi foarte productiv. Intr-o zona de 100 de m de drum, am gasit multe specii de pasari interesante, la distante mici - bune pentru fotografie.
Ce-am gasit ?
Becatina mica, o specie pe care nu o mai fotografiasem. A fost dificil de suprins in pozitie buna din cauza ca era intr-o continua miscare.
Sitar de padure - o alta premiera pentru mine. A fost un exemplar foarte tolerant, cu care am facut multe fotografii.
Ploier auriu:
Cocosar:
Botgros:
Prundaras gulerat mic:
Sturz cantator:
O barza alba infometata care se hraneste cu resturile altei pasari :
Barza neagra:
Becatina mare:
Nagâţ:
A fost spectacol faunistic, o iesire cum n-am mai avut si pe care o sa o pomenesc multi ani de acum incolo. Astfel de fenomene meteo atipice se intampla rar. Cand se intampla este bine sa fii pe faza, sa profiti la maxim.
Martie bate acum la usa. Oare vom avea iarasi o iarna intarziata ?
Un articol in care gasiti poze cu batausi, fugaci, prundarasi si alte specii de pasari facute la o iesire din martie, in timpul migratiei de primavara.
Acum o saptamana, doi amici pasionati de ornitologie m-au invitat la o iesire in zona unor lacuri din sud pentru a observa si poza oaspetii de primavara. Cum in Bucuresti era cam "liniste", putine pasari se intorsesera din tarile calde, am raspuns bucuros invitatiei.
Am plecat foarte de dimineata catre prima destinatie, un lac pe langa Slobozia - lacul Fundata. Si cum ziua buna se arata de dimineata, pe drum am vazut cateva stoluri de berze. Cel mai mare era chiar la iesirea din satul Ion Roata si numara minim 50 de exemplare.
Am oprit si le-am pozat, dupa care ne-am continuat drumul pana la Gheorghe Doja, unul din punctele de acces catre lac.
Deasupra lacului Fundata migratia era in toi. Am vazut sorecari, acvile tipatoare mici, stoluri mari de berze, rate, garlite, batausi. Pe malul lacului multi popandai, usor de pozat. La un moment dat am observat si pozat de la mare distanta doi califari rosii, pasari care sunt o raritate in zona asta.
O sa postez cateva poze cu stoluri de pasari. Stol de garlite :
Stol de batausi:
"Vartej" de sorecari si acvile tipatoare mici, o poza nespectaculoasa dpdv tehnic si artistic, insa un moment magnific :
Si un "vartej" de berze :
Am vazut si "vartejuri" mixte de berze, sorecari si acvile, insa cum pozele sunt slabe, nu are rost sa le postez.
In tufisurile de langa mal am pozat o pitulice:
Codobatura de munte:
Broasca raioasa:
Popandai:
Prietenii mei au investit mult timp in observarea prin luneta a pasarilor de la fata locului si au intocmit o lista impresionanta de specii observate.
Am fost impresionat de performanta unei astfel de lunete. Pasarile aflate la distante mari de 100-150 m, pe care nici nu visam sa le pozez, se vedeau extrem de clar prin luneta asta.
La intoarcere, ne-am abatut catre a doua destinatie a excursiei noastre, un lac pe langa Urziceni - lacul Rodeanu. Multa forfota pe lac : rate, garlite, picioroange, fluierari, batausi, fugaci, prundarasi, nagati. Aici am pozat batausi, fugaci de tarm si prundaras. Bataus :
Un film in care apar batausi, un fugaci de tarm si un prundaras gulerat mic:
Fugaci de tarm:
Prundaras gulerat mic:
Aventura noastra s-ar fi putut termina aici cu un final fericit : o excursie frumoasa, cu poze bune si multe specii de pasari identificate. Numai ca omul intotdeauna vrea mai mult.
Cineva a propus sa dam un ocol lacului cu masina ca sa economisim timp. Cum ziua era pe terminate si nu mai era prea mult timp, a parut o idee buna la care am cumplat toti cu entuziasm. Ne-am avantat cu incredere pe un teren viran care parea destul de solid, insa ne-am impotmolit dupa nici 100 de metri. Am coborat din masina si am analizat situatia. Doar rotile din fata erau un pic afundate in namol; cele din spate erau pe un teren ceva mai uscat. Floare la ureche, am spus noi. Loganul e masina usoara, o scoatem impinsa. Ne-am apucat sa o impingem cu optimism, dar nu am reusit nici macar sa o clintim.
Daca ati crezut vreodata ca o masina impotmolita poate fi scoasa lejer de 3-4 oameni, la fel cum am crezut si eu, ei bine sa stiti ca v-ati inselat serios. Eu insumi am riscat in trecut si m-am avantat pe terenuri dificile bazandu-ma pe faptul ca cei din masina m-ar putea impinge in caz ca raman impotmolit. Dupa experienta asta am realizat ca am fost extrem de imprudent.
Imi amintesc de o iesire pe malul lacului Techirghiol de acum 2 luni, cand bazandu-ma pe ajutorul celor din masina m-am avantat pe un teren moale si n-a lipsit mult ca sa raman impotmolit. Am avut noroc atunci. Aici e povestirea despre iesirea la Techirghiol: IARNA LA POZAT RATE PE TECHIRGHIOL
Spre deosebire de Techirghiol, unde malurile sunt inalte iar pamantul devine moale doar de la precipitatii, aici terenul mlastinos e alimentat in permanenta de apa freatica. Cand e mult soare, pamantul prinde o crusta uscata care da aparenta de teren solid. Daca ai cazut in capcana cu masina, nu mai ai scapare. Cu cat incerci sa o scoti din namol, cu atat se afunda mai mult in namol din ce in ce mai moale. Cauciucurile se umplu imediat de namol si nu mai au pic de aderenta.
Am renuntat dupa putine incercari sa o mai scoatem, pentru ca riscam ca o afundam prea mult, sa o punem cu burta pe namol, cum se spune. Asa ne-am pomenit impotmoliti in mijlocul salbaticiei, la distanta mare de "civilizatie" si intr-o zi (duminica) cand putini sunt dispusi sa vina sa te ajute.
Inutil sa mai spun ca Florin, norocosul care a fost la volan, a fost tinta tuturor ironiilor. Saracul nu avea decat o singura vina - aceea de a fi la volan intr-un moment dificil. Altfel sunt convins ca oricare dintre noi ar fi avut sanse la fel de mari sa ramana impotmolit pe un astfel de teren.
Am inceput sa dam telefoane. Duminica seara, putine sanse sa gasim pe cineva disponibil sa ne ajute. Am ajuns pana la urma la ultima solutie : sa gasim o firma de tractari dispusa sa vina acolo. Dupa a doua incercare am gasit pe cineva dispus sa ne ajute. Pretul un pic cam mare dar de inteles in acelasi timp. Trei inconstienti ramasi impotmoliti in salbaticie, duminica seara. E normal.
Ca sa nu o lungesc foarte mult, au venit doi oameni cu o platforma si au tras loganul cu troliul. A iesit destul de greu intr-un mod care m-a facut sa inteleg ca si 5-6 oameni daca ar fi impins la Logan si tot nu iesea. Le-am multumit celor care ne-au ajutat la necaz si am plecat fericiti. Insa povestea nu se termina aici....
Nu merseseram nici 500 de metri pe drumul de intoarcere cand suna telefonul. Erau cei care ne remorcasera. Ramasesera impotmoliti si ne cerea ajutorul. La intoarcere facusera greseala sa aleaga un traseu mai prost si sa mearga foarte incet.
Ne-am intors sa-i ajutam si timp de o ora am incercat toate variantele posibile ca sa-i scoatem din namol : cu troliu legat de logan, cu loganul ambalat la maxim, cu loganul urcat pe platforma ca masina cea mare sa aiba tractiune. Nimic nu a mers.
In jur plutea un miros "placut" de ambreiaj incins de la Loganul lui Florin. Dupa multe incercari am ajuns la concluzia ca nu-i putem ajuta si i-am lasat acolo. Ne-au sunat mai tarziu si ne-au spus ca au iesit si ei de acolo. Au chemat un camion de 7t care i-a remorcat fara probleme.
A fost o zi frumoasa in care am pozat si observat multe specii de pasari. La sfarsit am avut parte si de aventura care din fericire s-a terminat bine pentru noi.
